Sunt momente in care vezi un produs atat de frumos, incat simti un fior. Te opresti din scroll, il analizezi din toate unghiurile, poate chiar iti vine gandul: "Trebuie sa fac si eu asa ceva. Uite cat e de frumos!" Si e perfect normal. Admiratia sincera e primul semn ca inima ta de artizan tresare.
Dar intre "a te inspira" si "a copia" este o linie foarte fina, si e bine s-o stapanesti.

Inspiratia e motorul creatiei
Inspiratia este ca o scanteie - porneste ceva in tine. Nu se refera la a lua si a reproduce intocmai ce a facut altcineva. Inseamna sa-ti lasi mintea si sufletul sa porneasca de la o idee si sa o duci mai departe, in stilul tau. Poate te-a inspirat combinatia de culori, sau tematica, sau modul in care a fost pictata aripa unui fluturas. Dar ceea ce creezi tu ar trebui sa aiba propria poveste.

Copiatul opreste, nu creaza
Atunci cand preiei un model exact, fara sa-l modifici sau sa adaugi ceva al tau, nu mai e creatie. E doar reproducere. Si e pacat, pentru ca fiecare dintre noi are un filtru unic prin care vede lumea. Cand alegi sa copiezi, renunti la tine. Si, poate fara sa-ti dai seama, ranesti munca cuiva care a pus suflet si ore intregi in acel produs pe care tu il replici.

Ce poti "fura" cu inima impacata?
Da, sunt lucruri din care te poti inspira fara vina:
- felul in care cineva isi fotografiaza produsele: lumina, decorul, pozitia produsului, aplicatia folosita pentru editare
- cum comunica, ce emotie transmite, pe ce atribute ale produsului pune accent, face doar poze sau completeaza cu flimulete
- detalii organizatorice - are site, posteaza constant, cum isi ambaleaza produsele, are firma, participa la targuri, pe ce grupuri posteaza frecvent
Toate astea nu tin de "a copia", ci de a invata, de a creste, de a-ti construi propriul drum, in timp ce te uiti cu admiratie la altii care merg deja pe drumul lor.

Creaza cu suflet. Imediat se simte.
Lumea handmade este atat de bogata si de frumoasa tocmai pentru ca fiecare artizan isi pune bucati de suflet in ceea ce face. Iar oamenii simt asta. Nu vor perfectiune, vor autenticitate. Iar tu o ai, chiar daca poate nu o vezi tot timpul. Ai idei, ai maini pricepute, ai sensibilitate. Pune-le laolalta apoi joaca-te, exploreaza, fa greseli si creaza cu suflet.

Iar daca esti copiat...
Stiu, nu e placut. Simti ca ti se ia ceva ce este al tau. Dar nu uita: este si o forma de admiratie. O confirmare ca ceea ce faci este valoros. Ca stilul tau este inconfundabil. Si, mai ales, aminteste-ti ca oricat de tare ar incerca cineva sa te copieze, nu are sufletul tau, nu are starea ta din ziua in care ai creat acel produs (cred ca de aceea eu nu pot face doua lucrari identice), nu are exact materialele tale, mana ta, felul tau de a pune emotii in detalii. Asa ca stai linistita: copia nu va avea niciodata aceeasi inima.

In loc de incheiere, un gand:
Inspira-te. Invata. Admira. Dar pune si ceva din tine. Nimeni nu poate crea exact ca tine - si asta e superputerea ta.

Spune-mi pe Facebook: Ti s-a intamplat sa te simti copiata? Sau poate ai trecut prin faza in care ai admirat atat de tare pe cineva, incat ti-a fost greu sa-ti gasesti vocea? Hai sa povestim in comentarii - despre inspiratie, limite si despre ce inseamna cu adevarat sa creezi cu suflet.