Cand le spui oamenilor ca ai o afacere handmade de acasa, ei isi imagineaza ceva zen: tu, cu un ceai cald sau o cafea, lucrand in tihna, plina de inspiratie si inconjurata de materiale pastelate. Sa ai o afacere handmade de acasa suna tare boem, creativ si... atat de usor, nu-i asa? Gresit! E foarte complicat uneori. E ca si cum ai deschide atelierul lui Mos Craciun intr-o sufragerie unde se uita toata familia la Netflix, cainele latra la curier, pisica ti-a incalcit papiotele si copilul insista sa te ajute neaparat. Dar s-o luam cu inceputul.
Partea frumoasa - faci ce-ti place
Lucrezi cu fetrul - materialul viselor moi. Creezi decoratiuni adorabile pentru camera copiilor: norisori zambitori, stelute, animalute si papusi. Iar in sezonul de Craciun? Te transformi intr-un spiridus full-time: reni, globulete, ghirlane si braduti, toate pline de magie si sclipici. Fiecare comanda e o mica poveste. Parintii iti scriu ca bebelusul lor adoarme uitandu-se la figurinele tale, sau cum strange cu manutele papusica de la tine, sau cat de fericiti au fost cand au deschis coletul. Si apoi ti se lipeste de degete ceva silicon fierbinte.
Realitatea - traiesti intr-un atelier
Toata casa ta devine un atelier si un veritabil depozit "temporar" de materiale. Ocupi toate dulapurile din casa cu materiale, nasturi, umplutura, panglici si sclipici. Daaa. Sclipici. Apare si in supa. Ai cutii cu zeci de sabloane pe care n-o sa le faci niciodata, dar le pastrezi acolo, ca cine stie... Handmade-ul e frumos, dar si repetitiv uneori. Exista zile in care iti iubesti creatiile, si zile in care daca mai vezi un sablon sau o ata, simti ca o iei razna. Nu ai sef. In afara de clienti. Si curieri. Si contabil. Si algoritmi. Si tu. Intr-un fel, esti propriul tau sef tiranic care munceste, de multe ori in pijamale, chiar 14 ore pe zi daca sunt urgente.
Partea obositoare: tu esti toti oamenii din firma
Ai visat sa creezi, dar ai ajuns sa faci si marketing, si contabilitate, si livrari, si sedinte foto. Ai devenit influencer fara voie: daca nu postezi constant, algoritmul te pedepseste. Astfel, uneori, pare ca petreci mai mult timp editand poze decat creand efectiv. Si sa nu uitam de comanda super, super urgenta pentru "maine dimineata ca am uitat de ziua nasei". Suna cunoscut? Clientii te roaga "sa mai adaugi un ursulet pentru ca e un baietel asa de dulce", si, desi e trecut de 10 seara, nu poti spune nu, pentru ca, desi handmade-ul sub presiune este un veritabil sport de performanta, este si personal, este din inima, este din suflet, este din pasiune, si iubesti ceea ce faci.
De ce merita totusi
Pentru ca, in ciuda haosului si a maratoanelor nocturne, sentimentul de a face ceva cu mainil tale e de neegalat. Handmade inseamna emotie, personalizare, dedicare. E despre momentele in care uiti ca lucrezi, pentru ca esti intr-o bula creativa, cu fetrul, acul si povestea unei noi comenzi. E obositor? Da. Dar si frumos. Foarte frumos. Si nu as schimba asta pentru nimic, pentru ca eu aduc bucurie in vietile oamenilor si imi traiesc visul - chiar daca uneori se lasa cu cearcane. Si dureri de spate. Si de cap.
Tu ai o afacere handmade? Sau visezi la una? Scrie-mi ce te inspira, ce te enerveaza si de cate ori ai ratacit "acea" foarfeca speciala?
Partea frumoasa - faci ce-ti place
Lucrezi cu fetrul - materialul viselor moi. Creezi decoratiuni adorabile pentru camera copiilor: norisori zambitori, stelute, animalute si papusi. Iar in sezonul de Craciun? Te transformi intr-un spiridus full-time: reni, globulete, ghirlane si braduti, toate pline de magie si sclipici. Fiecare comanda e o mica poveste. Parintii iti scriu ca bebelusul lor adoarme uitandu-se la figurinele tale, sau cum strange cu manutele papusica de la tine, sau cat de fericiti au fost cand au deschis coletul. Si apoi ti se lipeste de degete ceva silicon fierbinte.
Realitatea - traiesti intr-un atelier
Toata casa ta devine un atelier si un veritabil depozit "temporar" de materiale. Ocupi toate dulapurile din casa cu materiale, nasturi, umplutura, panglici si sclipici. Daaa. Sclipici. Apare si in supa. Ai cutii cu zeci de sabloane pe care n-o sa le faci niciodata, dar le pastrezi acolo, ca cine stie... Handmade-ul e frumos, dar si repetitiv uneori. Exista zile in care iti iubesti creatiile, si zile in care daca mai vezi un sablon sau o ata, simti ca o iei razna. Nu ai sef. In afara de clienti. Si curieri. Si contabil. Si algoritmi. Si tu. Intr-un fel, esti propriul tau sef tiranic care munceste, de multe ori in pijamale, chiar 14 ore pe zi daca sunt urgente.
Partea obositoare: tu esti toti oamenii din firma
Ai visat sa creezi, dar ai ajuns sa faci si marketing, si contabilitate, si livrari, si sedinte foto. Ai devenit influencer fara voie: daca nu postezi constant, algoritmul te pedepseste. Astfel, uneori, pare ca petreci mai mult timp editand poze decat creand efectiv. Si sa nu uitam de comanda super, super urgenta pentru "maine dimineata ca am uitat de ziua nasei". Suna cunoscut? Clientii te roaga "sa mai adaugi un ursulet pentru ca e un baietel asa de dulce", si, desi e trecut de 10 seara, nu poti spune nu, pentru ca, desi handmade-ul sub presiune este un veritabil sport de performanta, este si personal, este din inima, este din suflet, este din pasiune, si iubesti ceea ce faci.
De ce merita totusi
Pentru ca, in ciuda haosului si a maratoanelor nocturne, sentimentul de a face ceva cu mainil tale e de neegalat. Handmade inseamna emotie, personalizare, dedicare. E despre momentele in care uiti ca lucrezi, pentru ca esti intr-o bula creativa, cu fetrul, acul si povestea unei noi comenzi. E obositor? Da. Dar si frumos. Foarte frumos. Si nu as schimba asta pentru nimic, pentru ca eu aduc bucurie in vietile oamenilor si imi traiesc visul - chiar daca uneori se lasa cu cearcane. Si dureri de spate. Si de cap.
Tu ai o afacere handmade? Sau visezi la una? Scrie-mi ce te inspira, ce te enerveaza si de cate ori ai ratacit "acea" foarfeca speciala?